Ciorba de pastai uscate cu afumatura

Poate multi dintre voi nici nu stiti ce e cu aceste pastai uscate, nici nu stiu in cate regiuni ale tarii se mai practica aceasta metoda de conservare atat de veche incat poate ar trebui sa incep povestea altfel ……. A fost o data ca niciodata ca daca n-ar fi fost nu s-ar fi povestit… Undeva, departe, in muntii din nordul tarii numita Romania a fost un timp in care oamenii traiau simplu si curat, fara frigidere in care sa conserve si sa congeleze tot ce au si nu au nevoie, fara electricitate, internet si televiziune. In acele timpuri vremea avea alta masura si valoare, pentru a-ti prepara ceva de-ale gurii trebuia sa iesi in curte sa cauti stiva de lemne, sa faci un focul in soba , sa pregatesti agale bucatele ce luau drumul ceaunului …dar aveai timp suficient pana cand focul cucerea soba si infierbanta plita. Bucatele se faceau incet si gustul era mai bun si pentru ca erau mai mult asteptate si ingredientele folosite erau toate din natura. Desi totul lua mai mult timp atunci, ziua avea alta lungime si valoare pentru ca orele si clipele nu iti erau furate de mica cutiuta numita televizor care iti arata vrute si nevrute din intreaga lume ….si cel mai adesea iti arata ca iti este tot mai greu sa traiesti in zilele moderne. Nu aveai nici internet….unda magica ce te poarte peste tot in lume si a devenit un creier comun al umanitatii unde intra si are acces fiecare in functie de cat il duce propriul creier , dar aveai vecini si prieteni dragi care stiau inca sa te priveasca in suflet.