Parmentier de rata

Numele acestui fel de mancare vine de la Antoine-Augustin Parmentier.... cine este? Farmacist și agronom francez, unul dintre primii specialiști în nutriție, dietetică și igienă alimentară. A demonstrat că cartoful poate fi folosit în alimentație și de oameni și a fost unul din pionerii extragerii sucului de zahăr din sfecla de zahăr. De asemenea, a studiat metode de conservare a mâncărurilor, inclusiv și refrigerarea. Prizonier în Germania, descoperă CARTOFUL la fiecare masă în gamela lui. Întors în Franța, în 1763 „spițerul Armatelor”, Antoine-Augustin Parmentier, se încumetă să facă tot posibilul ca leguma să fie adoptată în Franța, încercând să găsească un leac al foametei. Însă, o violentă opoziție se declanșează și, în anumite provincii, se interzice cultivarea „plantei dăunătoare”. Parmentier a izbutit, totuși, să-i convingă pe Franklin, pe Lavoisier și pe rege, care își împodobește butoniera cu flori de cartofi. Planta nu era apreciată în Franța decât pentru calitățile ei ornamentale. În secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a străduit s-o introducă în alimentație și nu fără greutăți: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfecționat metodele de semănat și a înmulțit speciile, ceea ce, în cele din urmă, i-a permis să obțină varietăți cunoscute în zilele noastre. Totuși, populația rămânea neîncrezătoare. În 1771, Academia de Medicină din Paris conchide că tuberculul e nedăunător și recomandă folosirea sa. Pentru a trezi interesul, chibzuit susținut de Ludovic al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subterfugii. El a intervenit pentru plantarea de terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astăzi cartierele la Porte Maillot și Grenelle) și a pus să fie păzite în mod ostentativ ziua, ca să îndemne populația să le fure noaptea”. Pulpele de rata "confiate", sunt o delicatesa din bucataria franceza. Carnea este gatita cel putin 2 ore, in grasime fierbinte de rata. Apoi este acoperita cu grasime de rata si conservata in borcane . Aproximativ in acelasi mod ca si la confit de rata se procedeaza si cu carnea de porc, de iepure etc, adica se gatesc foarte lent in grasime apoi se depoziteaza la rece pentru cateva luni bune. Carnea devine astfel foarte frageda si suculenta. (sursa: Wikipedia)